Septentrion

This track is instrumental.

Is this song not instrumental?

Chemarea ce rămâne De-atâtea ori, în şoaptă sau gând Oriunde-am fost şi-unde voi ajunge Septentrion, spre nord avânt. Nord! Nord! Nord! Septentrion! Te cheamă fără să ştii Te-atrage făr’ să vrei să vii E frig rămas în suflet ecou Septentrion. Acolo-s nopţi lungi cât săptămâna Sau soare-n cer în miez de noapte Şi aurorele ce-astupă luna Acolo-n nord, totul se poate. E ca un basm trăit aievea De care fug dar tot m-ajunge În el m-afund, cu trup şi suflet Septentrion – am nord în sânge. Iar anii trec şi eu mă vântur Prin lume, peste mări şi zări Steaua Polară-mi călăuză – Drumul spre casă din depărtări. Acolo-am fost şi mă voi întoarce Şi din furtuni de gheaţă-ţi voi şopti În ochii-mi frig şi-n suflet jăratec Cu mine, Nord, mereu vei fi. E frig rămas în suflet ecou, E frig rămas în suflet ecou, E frig rămas în suflet ecou, E Nord. English translation The call that always lingers As many times, in whisper or thought The paths I’ve roamed or will ever harry Septentrion, north-bound, sails taut. North! North! North! Septentrion! It calls you, over your ken It draws you, over your own aim ’Tis nip within, its echo lives on Septentrion. The nights are yon long as yet a fortnight The sun unfolds amidst the night’s sky. And the aurorae bright that dim the moon’s might Up in the north, everything does nigh. A fairytale become existent I run away yet in its swift flood I sink along, in soul and body Septentrion – ’tis north, my lifeblood. As years pass by, I keep cavorting ’Mongst world’s ways, over bens and moors The polar star, it gives me guidance – My homeward journey from distant shores. My dwelling past and my future’s harbour And from yon icy blizzards hear my sigh My eye hosts nip, my heart houses ember At heart you, North, will ay stay nigh. ’Tis nip within, its echo lives on, ’Tis nip within, its echo lives on, ’Tis nip within, its echo lives on, ’Tis North.

Submitted by Corpse Grinder — Apr 26, 2025

Negru. Prea grabnic plecaţi. Negru. ’n-adânc îngropaţi. Negru. Pe veci strămutaţi. Negru. Nerăzbunaţi. Negru. De ţară trădaţi. Negru. Plâng mame şi taţi. Negru. Surori plâng şi fraţi. Negru. Nu sunteţi uitaţi. Negru. Negru. Negru. Nerăzbunaţi. Negru. Negru. Negru. Nerăzbunaţi. Negru mi-e gândul şi zarea-i la fel, Negru-am în suflet da-n ochi am oţel. Negru-i izvorul de milă, secat, Negru-n răzbunare din nou botezat. Clipele trec dar negrul rămâne Căci negrul acesta vreun capăt nu are. Stigmă eternă, neagră genune, Negru-s şi eu: Răzbunare. English translation: Black (to Blacker Still) Black. Too soon out of sight. Black. In coffin bedight. Black. Away into night. Black. Yet to requite. Black. The land’s scorned despite. Black. Old kinfolk in plight. Black. In sibs tears’ blight. Black. You live in mind’s light. Black. Black. Black. Yet to requite. Black. Black. Black. Yet to requite. Black is my ardour and so is the sky Black in my bosom, but steel in my eye. Black is my fountain of mercy, now spent, Black, in retribution reborn in ascent. Hours may pass, but blackness outlives ’em As this blackness here knows no absolution. Eterne stigmata, blackened abysm, Black am I, too: Retribution.

Submitted by Sexy Gargoyle — Apr 26, 2025

Ploile reci ale toamnei Curg acum cu mâhnire Ca un Styx Încremenit de jale. Charon şi vâslele-i tremură Şi luntrea nu vrea să o mişte Să nu-ţi dea, şoim, Spre-adânc liberă cale. Vin şi eu acum Pe tristul tău drum Spre mâhnitul tărâm, Aşteaptă-mă dincolo de moarte. Furtuni ar vrea să te-ntoarcă Din drumul tău cernit Iar munţi cu drag s-ar pune Zăgaz în calea ta Ştiind că zadarnic e totul Dar nevrând să nu te mai vadă Chiar timpul piedică morţii S-ar pune dac-ar putea Năframe n-au fluturat Şi nimeni n-a zis rămas-bun Săruturi de-adio Pe frunte n-au zăbovit Doar o umbră ce-nvăluie toamna A sădit în inimi frig Şi pe drumul către neguri Ai pornit. English translation: Look Forth for Me from Beyond (Death’s Doorway) Autumn casts blood-freezing rainfalls Grief flowing down like a river Styx of old In mournful shroud attired Charon stands shuddering, stills his oars His boat he is loath to set forth in That you, hawk, may In yon deep be never mired See me haste my stride Join your gloomy tide To where sorrows abide Look forth for me from beyond death’s doorway Windstorms would gather their forces To thwart your drear advance And mountains would eagerly fall in To a dam in your way stood Knowing its strife unavailing Yet lest it should ever lose sight of you Time itself, death it would hamper If only it ever could There was no silken flutter No farewell ever received Not one sole parting kiss On furrowed brow did alight But one shadow enthralling the autumn Has instilled its chill in hearts And you set off down the pathway In the night.

Submitted by Cyberwaste — Apr 26, 2025

Cade seara peste munţi, Unde nopţile se-ascund În poieni necunoscute – Arătări nemaivăzute. Stau la foc şi le ascult Cum mă cheamă din adânc Nu îmi pasă şi îngân Jarul iute scăpărând, Printre flăcările-arzând. Nu e strigă, nici moroi, Nu e ştimă, nici strigoi; Arătare cu ochi goi Urlă peste munţi şi văi. Stau la foc şi o ascult Cum mă cheamă din pământ Nu îmi pasă, râd şi beau Ce mă cheamă n-am habar Văd doar foc încins şi jar. English translation: Nobody’s Night Down the dusk lies over heights, Night yon steals away and hides In those nameless glades and chasms – Never-seen-before phantasms. By the flames I hark their bid From the deep to join and sink. Them I flout, but sing and link Embers quick in hiss and wink, Midst the fire’s fitful blink. ’Tis no spectre or a fay, ’Tis no demon or a wraith; Eerie hollow-sighted shade Howling over ben and vale. By the flames I hark its bid From the earth to join and sink. Mind I not, but laugh and drink, That which calls I cannot grasp, I see coal in fire’s clasp.

Submitted by johnmansley — Apr 26, 2025

E basmul meu şi-a ta poveste Ce doar în vise-o poţi afla Făr’ de-nceput şi făr’ de capăt, Povestea mea şi-a ta. Drept călăuză avem stele Iar drumul nostru e şi-al lor Din universul cel vrăjit E lumea viselor. Dincolo de zări, paşii mei mă duc Spre sure depărtări – chemări de neoprit Sunt gânduri ce dormeau ascunse-n mintea mea Sub scăpărări de stele acuma s-au trezit. Materia mi-e mamă, iar timpul, tată drag Trecutu-mi e neant iar viitorul zăboveşte Dintre zei şi oameni sfărmat-am orice prag Din fir de nefiinţă eu torc noua poveste. Răstorn tot universul şi aprig îl frământ O formă nouă dându-i, neprihănită stare Şi sorii i-am supus, am îmblânzit comete Nemărginitul haos acu-i ca o cărare. Sunt tainic ucenic, ascunsul demiurg Păşesc prin lumea nouă de nimeni bănuit Visând cum or să fie şi lumi ce le-oi crea Când stelele-mi vor spune că vremea le-a sosit. English translation: Stars at the Helm It is my tale and your own story That you can find in dream alone, That knows no end or else beginning, My story and your own. We march along with stars for guidance And our path has theirs at helm In their enchanted universe – ’Tis dreamland’s very realm. Way beyond the skies, on my strides career To misty distant leas – those calls I cannot thwart They’re thoughts that dormant lay concealed within my mind Now, stirred by whimsy starlight, have fled the slumber’s fort. With matter for a mother and time for father nigh My past bespeaks abyss, my hereafter bound to linger ’Tween the gods and mortals, I rent the verge awry No more the one of being, the tale under my finger. I wrench the mighty cosmos and strenuously knead To mould it into new shape, immaculate array The suns, I have now seized, the comets, I have bridled Th’illimitable chaos is wrought into a pathway. Apprentice unbeknown, the demiurge unseen, I range the newborn cosmos, unguessed by any wight Reflecting on forthcoming creations I design When stars at helm advise me that their time is right.

Submitted by SerpentEve — Apr 26, 2025

De câte ori te-ai întrebat ce lume-i dincolo De pleoapele închise, în somnul dulce, greu. E basm şi-s lumi aievea-n minte împletite, După hotarul somnului sunt Eu! Din ce-s făcute visele, te întrebi, Când luna te veghează-n nopţi, cuminte, Sunt gânduri răscolite de-ale vieţii valuri Sunt nerostitele, uitatele cuvinte. Nimeni afar’ de mine nu e pe vis stăpân Iar gândurile-n noapte singure domnesc; Eu sunt păstorul lor, eu ţes cealaltă lume Iar când tu dormi, eu vise făuresc. English translation: Dreamwright How many times awe crossed your mind of realms on th’other side Of eyelids’ clasped reclining in heavy slumber’s rein. Here tales twin lifelike worlds of mind’s own intertwining, Beyond, within the verge of sleep I reign! What fabric makes the stuff of dreams, you wonder When moonlight overarches your drift sleepward They are your thoughts unsettled by life’s weary breakers They are your never spoken words ay unremembered. None else but I can lay claim to dreamland’s mighty crown While nightly thoughts in counsel sway dominion rife. ’Tis I who guides their lot, I weave the other kingdom And while you sleep, your dreams I bring to life.

Submitted by Finntroll — Apr 26, 2025

Stâncă sunt, o stâncă ce arde, Jar nestins, ferecat, Văpaie-mpietrită, esenţă de flăcări, Luceafăr adânc îngropat. Puţini vor cunoaşte povestea din piatră Ce-o spun pâraie ce curg Şi-amnarul ce-aprinde iasca uscată, Născând un foc viu în amurg. De ani fără număr pe umeri ţin codrii Iar tălpile mele-n străfund odihnesc, Ploaia mă spală, mă mângâie norii, Văd regi pierind şi alţii cum cresc. De-o seamă-s cu timpul, sunt cremene De cremene, nestrămutat, Nici moartea nu-mi ştie’ncă numele De cremene, neîndurat. Anii or trece, eu voi îndura, Din munte şi timp sunt făcut, Sub soare-arzător, sub gheaţa cea rece, În vântul ce zboară pierdut. Nimic nu mă schimbă-nafar’ de uitare Când paşii spre munte s-opresc, Dar singur rămas în a mea nemurire ‘nainte prin veacuri privesc. English translation: Flint Crag I am, a crag ever blazing, Smouldering embers shut in, Deep stone-carven flare, fire’s own marrow, The Morning star buried within. But few will be privy to tales stone brought hither That streams in runnels might weave That flint sparks all over shrivelling tinder To spring forth quick flame in the eve. My woods on my shoulders for aeons and ages My stern heel impaling the deeps for repose, Rain is my bathing, the welkin assuages, I wot kings rise or wane as they rose. As old as time, I am born of flint Begotten flint, not to be keeled To name me, death’s eye cannot catch a glint Begotten flint, not one to yield. Seasons will fly by, my stone will abide, Of mountain and time I am twined, In Sun’s scorching glow, in ice’s cold clutches In grim blasts yon stray gales unwind. Unvaried as long as in memory’s stronghold, As footsteps mark mountain-bound ways, Abandoned, though, still I, undyingly graven, Ahead cross the aeons will gaze.

Submitted by Lake of Tears — Apr 26, 2025

Nestrămutaţi, trainici ca stânca, Aspri ca vântul de iarnă ce ne-a zămislit, Să veghem, peste zări! Nestrămutaţi! English translation: Unswerving II (The Call) Unswerving for aye, stalworth as rocks stand Harsh as the cold winds in winter that did give us life To stand guard o’er the deep! Unswerving!

Submitted by Lake of Tears — Nov 10, 2025

Tiden er kommet som engang var fortalt der menneskets verden i sorg skal bli lagt Tre kalde vintre legger sin bleke arm rundt Mannheims frostbetonte land Et skall av skjebnens dystre tone setter sprekker i dødens frosne krone Sulten venter verden derunder forbi porten og Hels ulvehunder Fra en verden av evig fortapelse til en annen med bøddelens fortatelse En hyklersk strid blant levninger fortapt i vinterdød graver åpne på snøen så blodrød Liv går tapt ved fiendens og ens egen hånd spunnet blir nornenes skjebnesbånd Lagt i frossen aske Den fortviltes kamp- tårer bundet til evighet Alle smerteskrik samles- til helvetes borgens profet Så trist alt er- det sørgelig fortalt Farvel - en tom evighet, alt er forfalt Tid er ei tid her mer Liv er ei liv noensted Et øye kan ei som et øye se Forsvunnet er alt folk og fe Hører ei en vissen tone mer Sanser intet, føler intet Vinterdøden flere hundre dager lange tok alt.. men vent.. English translation: Winterdeath Time has arisen as erstwhile was foretold that humankind’s kingdoms be laid in grief’s mould Three ice-cold winters layer their pallid arm round Mannheim’s frost-beridden land A shell of fortune’s dismal tones wreaking cracks in the frozen crown that death owns Hungry waiting stronghold thereunder Past the gate’s ban and Hel’s hoary watcher From a kingdom of eternal malison to another by hangman’s absolution A two-faced feud ’tween vestiges astray in winterdeath snow made bloodred by graveyard’s freed breath Lives laid waste by foe’s own and one’s very hand Norns have been spinning the weirding band Laid in frozen ashes The wretched at war – tears shackled to endlessness All cries of pain gather – to fortified hellfire’s seeress So grim all is – bespoken is regret Farewell – a void endlessness, all has decayed Time is no more time here Life is not life anywhere An eye cannot see as eyes see Departed are both folk and fay Hear not one more withered sound Sense nothing, feel nothing Winterdeath abiding days by hundreds many reft all… but wait…

Submitted by Sexy Gargoyle — Apr 26, 2025